Gaming wherever you go. Barbatii Femeile si Jocurile. Viata o fi si ea un joc pentru multi barbati. Sa presupunem ca ati gasit un joc, care va (un el si o ea) place la nebunie. Pe tine ca femeie, te amuza, pe el il scoate din plictiseala. O ora mai tarziu el a ajuns la nivelul 56, in timp ce tu faci o baie cu multa spuma… ca sa-ti mai treaca din suparare. Era cam imposibil sa treci de nivelul 3. Uneori te poate scoate din sarite importanta pe care si-o da doar ca a ajuns la ultimul nivel. Anyway it’s just a game!?!
Mai demult, in copilarie, noi fetele aveam mereu chef sa ne jucam “de-a mama si de-a tata”, iar pustii de varsta noastra ii tenta doar un “de-a prinselea”… Cand, in sfarsit, in urma negocierilor nesfarsite accepta sa se joace, se uita putin sub fustita papusii (care se afla acolo pe post de fiica ), se juca putin de-a pregatitul mesei, se plictisea repede, te pacalea ca se duce la serviciu si dus era.
Motivul? Baietii/Barbatii au nevoie de competitie, sa se lupte si, pe cat posibil sa castige (undeva in mintea lor e imaginea primitiva a sefului de trib care poate avea toate femeile si cea mai buna portie de mancare). De aici pana la viata real e cale lunga. La birou trebuie sa fie politicosi, acasa intelegatori, pe strada gentlemani si nu prea e loc de lupte sangeroase, nici de victorii rasunatoare (facand abstractie totala de sportivi, in special de baschetbalisi care uneori mai ca nu isi iau gatul pe teren) Acum ar trebui sa ne intrebam cum sa supravietuiasca “saracii” fara sa devina deprimati iremediabili? Probabil… aleg sa faca o liniuta la stop, sau fac concursuri de baut sau vor sa fie cei mai amuzanti din gasca. Cand ajung acasa rup computerele pe Warcraft, Diablo si alte cele… Iar daca nu inving calculatorul, nu se vor da inapoi de la a invinge un adversar mai… nepregatit…

La barbati e mai dezvoltat spiritul de competitie, fie ea si virtuala, in timp ce femeile aloca mai multa atentie relatiilor sociale si exprimarii emotionale, lucruri care nu se prea pot obtine de unul singur in fata computerului… sau?!
Totusi companiile de jocuri din intreaga lume adapteaza deja platformele si angajeaza persoane de sex feminin pe posturile de creatie. Femeile sunt mai atrase de conceptele simple, cu un control cat se poate de intuitiv si cu o directie artistica colorata si vesela.
De-a lungul vremii femeia a fost invatata sa aibe grija de “cuib”, adica sa creasca copiii, sa-i asculte, sa fie prevenitoare etc.
Mai mult ca sigur, de aici provine orientarea foarte buna a femeii in spatii mici, atentia pentru detaliu. Barbatul, pe de alta parte, a fost invatat sa “vaneze”, sa se indrepte spre cucerirea altor zari… De aceea se orienteaza foarte bine in spatii largi, sunt mai agresivi, si construiesc cu placere strategii de cucerire. Asta nu inseamna ca o femeie nu are agresivitate, insa ea e invatata sa nu si-o arate la fel cum un barbat e sfatuit sa nu-si afiseze vulnerabilitatea…
Ca o mica mare diferenta in ceea ce priveste “jocurile”… Barbatii vor petrece nopti intregi de impuscat monstri doar ca sa ajunga la ultimul nivel… iar femeile dupa o vreme de impuscat monstri, isi vor da seama de inutilitatea actiunii si isi vor folosi timpul pentru altceva.

Livia

In curand va incepe lupta in baschet. Cei care mergeau regulat la meciurile echipei clujene “U” Mobitelco, si care doresc sa-si pastreze locurile (din fata), ar trebui sa-si faca abonament pentru tot sezonu. Biletele vor fi mai putine, iar reduceri pentru studenti nu vor mai exista. “U” Mobitelco reloaded!

“U” Mobitelco a transefart ultimul jucator, pe nume Bambale Osby “Boom”. Acest jucator va ajuta echipa clujeana “U” Mobitelco, nu numai ceea ce priveste ofensiva, ci si in aparare. Sa speram ca meciurile vor fi la fel de spectaculoase ca pana acum, sau chiar si mai spectaculoase, dupa cum a declarat presedintele executiv Mircea Cristescu. “Boom” este al saptelea strain in echipa clujeana “U” Mobitelco, iar acesta (la fel ca si Gibson si Leon) se afla la prima experienta europeana. Branko Cuic si-a prelungit contractul, asadar il vom revedea in toata splendoarea lui la “U” Mobitelco reloaded . Cine sa-i puna la punct pe arbitri daca nu Branko Cuic? Vreau sa cred ca acei arbitrii carora nu li se potrivea deloc meseria, deoarece o practicau mult prea prost… si-au dat demisia… asta pentru binele natiunii si pentru binele lor. Branko Cuic, dupa cum am spus deja, si-a prelungit contractul, asadar nu-i prea vad bine pe acei arbitrii care fac baschetul de rusine! Cred ca acest an “U” Mobitelco va invinge fiecare echipa Tab Baldwin nu se lasa asa usor, dovada este si faptul ca a ramas sa antreneze echipa “U” Mobitelco. Hai baietii! Haide “U”!

Livia

Exursia catre extraterestri din Padurea Baciu Cluj era planificata. A sosit ziua de sambata dimineata… si dimineata se facu’ cam ora 12… deoarece vineri seara s-a lasat cu petrecere… Am pornit spre misterioasa Padure Baciu din Cluj. Dupa ce ne-am chinuit cateva ore sa intram cu masina… am renuntat intr-un final… nu m-am riscat sa fac pariu… cu siguranta ramaneam blocati in noroi. Asadar am asteptat ATV-ul. Zis si facut, de bagaje ne-am scapat, iar noi am pornit pe jos.
In scurt timp am gasit un loc perfect, o poienita mica unde incapeau lejer trei corturi plus un foc de tabara. Am instalat corturile, respectiv baietii au instalat corturile si am pregatit focul [...]
Dupa ce am mancat, ne-am pornit spre padure. Cam greu am ajuns in locul respectiv… sa vedem si noi unde cresc copaci ciudati. Ceea ce am remarcat eu… o ceata apasatoare, doar ca aceasta era la mine in cap… la care un prieten imi raspunde “Livia, la mine in cap e tot timpul ceata” asadar nimic special pana aici, doar copacii strambi (pe care ii vedeti mai jos in poze) Mai incolo ne-am intalnit cu o sumedenie de broaste mari si gretoase, dar si mici si multe… atunci ma cam pregateam sa o iau la fuga, erau prea multe, la fel ca si tantarii… totusi am avut noroc, m-am ales doar cu cateva intepaturi, nu intepata din cap pana in picioare, asa cum a patit unu dintre baietii prezenti.
Ceea ce ne-a bucurat, erau murele care erau chiar gustoase… probabil erau stropite cu ceva ulei de extraterestru din moment ce baietii au vrut dintr-o data sa ne intoarcem pe alt drum… (eu am gustat doar cateva) Ce sa fac… singura nu m-as fi dus, asa ca i-am insotit pe un alt drum inapoi catre corturi, incercand sa fac abstractie de faptul ca tot la 10 metri aveam impresia ca se repeta pur si simplu drumul si ca mergem in cerc… Intr-un final am ajuns la corturi, si am prins un extraterestru (deghizat in caine ciobanesc) in flagrant… ce sa-i faci… nu poti sa-l certi sau sa-i spui ca nu e voie sa manance de pe jos… mici, pui etc. Astfel am ramas cu 4 mici si cateva aripi de pui. Ne-am gandit apoi… cam tarziu, dar decat niciodata…, sa punem mancarea ramasa in pungi, iar apoi sa le legam in copac.
Noaptea cu lanterna in mana ma plimbam pe langa corturi… nu am apucat sa stau prea mult… datorita unei crengi, care in fata mea a inceput sa se miste foarte puternic… nu exista nici pasare pe ea si nici alta creanga cazuta sau ceva de genu, mai multe nu am vazut, caci am facut stanga imprejur, o pivotare superba (am si uitat ca e noapte si ca nu ma aflu pe terenul de baschet unde nu sunt alte crengi “naturale” care sa te loveasca peste fata) si am fugit catre corturi. Baietii s-au speriat si ei… de urletul meu bineinteles, au fugit apoi sa vada ce anume a declansat acea miscare brusca a crengii respective. Nu au observat absolut nimic. [...]

Mai tarziu, in timp ce stateam toti in jurul focului de tabara, unul dintre baieti observa ceva ciudat tot in acea zona. S-a dus apoi sa vada… ne-a spus ca a vazut un fel de umbra… iar in cateva secunde exista in acel loc practic un copac… nici el nu a crezut ceea ce a vazut, a fost convins ca imaginatia ii joaca feste… Eu… eu eram mult prea speriata ca sa-mi mai dau cu parerea. Imi era deajuns sa aud tot felul de zgomote ciudate de pasari. Ce sa mai zic… de poientita pe care am descoperit-o eu “amenajata” cu 2 mese, un pat gen sezlong de pe vremea lui Fred Flinstone, scaunele, loc pentru foc…[vezi pozele mai jos], chiar foarte dragut acel loc, ascuns dupa tufisuri, insa nu as indica nimanui sa mearga noaptea acolo… noi am fost… mai mult am stat cu ochii inchisi… spoooooky. Acel loc, l-am descoperit ziua, inainte sa ajungem in padurea misterioasa, ceea ce m-a impresionat… a fost sticla cu apa pe masa si cateva pietrii asezate in forma unui “U”. Poienita arata atat de “folosibila” parca tocmai fusese cineva acolo… cu toate ca nu trecuse nimeni pe acolo. Ne-am servit spre seara cu o sticla de plastic de acolo, in care am adus apa de la izvor In jurul focului de tabara, in timp ce ascultam muzica de pe telefonul meu… nu am vazut nici un OZN, insa am constatat ca bateria telefonului meu se tot incarca in loc sa scada; celorlalti le-a reactionat normal, al meu a inceput sa se tot incarce, deci campul magnetic… mi-a incarcat bateria…. Chiar si la MP3 bateria avea chef de dans, ba arata 2 liniute, apoi 3, apoi 4… iar dupa ceva vreme a coborat spre 2. [...]

Dimineata, cand m-am dus dupa apa, fiind cea mai matinala dintre toti… in fata mea iar se miscase o creanga… in timpul in care tineam sticla cu apa; de data asta nu am mai zbierat si nici nu mi-am luat picioarele la spinare, am stat cat de calma am putut si am incercat sa observ ce anume a declansat acest clatinat exagerat al crengii respective, tocmai in fata mea, vantul lipsea, pasare nu era, si nici nu exista vreo alta creanga cazuta pe jos. Nu-mi explic, dar cu siguranta exista o explicatie naturala, pe care inca nu am aflat-o. [...]
Am plecat inapoi la corturi, destul de stresata deoarece eram singura pe drum, si aveam senzatia ca eram singura in toata padurea, era o liniste exagerata; soarele stralucea, aerul era curat…
Nu am ajuns bine la corturi, si a reaparut extraterestrul deghizat in caine ciobanesc, probabil era obisnuit sa isi bea cafeaua de dimineata, insa noi nu aveam asa ceva. [...] In timp ce jucam volei, acest extraterestru, foarte dragut, se uita la noi si astepta… Eu m-am dus si i-am adus ramasitele de mancare care ne-au ramas, sau mai bine zis care ni le-a lasat acest extraterestru fara OZN. Cert este ca si inainte de a-si lua micul dejun, acest Alien without his UFO ma indragea pe mine cel mai mult. Daca se apropia vreun baiat de el, facea o pivotare (incercand sa o imite pe a mea) si se indrepta spre partea opusa.
Cand m-am apropiat eu de el, acest extraterestru se uita in ochii mei si astepta. In final am constatat ca nu ii place ciocolata, doar carnea si cartofii prajiti si mult prea sarati… Acest lucru m-a dezamagit… exista oare vreun extraterestru caruia sa nu-i placa ciocolata?! Hmm. [...]
Am inceput sa impachetam odata ce a inceput ploaia care a indepartat tantarii, nu ca nu ar fi plouat toata noaptea, de pe la ora 2 incolo, a inceput si a doua zi… foarte ciudat… soarele stralucea, nori deasupra nu erau, dar ploua Asa a inceput ploaia, asa ne-am pornit spre masina incarcati cu bagaje destule… si asa am parasit Padurea Baciu.
A fost o iesire interesanta, necesara si benefica… aer curat, natura bogata si fenomene paranormale… mai putine, dar cine stie… in Padurea Baciu Cluj… poate si OZN-urile impreuna cu extraterestri au liber in weekend. Pentru cei care indragesc natura, nu pot decat sa le sugerez sa viziteze aceasta misterioasa Padure din Baciu. Livia
Livia

Dupa cum bine stim… toata lumea se cearta… cateodata, in special barbatii cu femeile… Uneori ma intreb de ce ne certam si ce rost isi are cearta… Usor de intrebat, dar greu de evitat… Cred totusi ca o cearta este benefica pentru majoritatea oamenilor, cum altfel sa te eliberezi de nervii pe care ii acumulezi in fiecare zi din multe locuri… si de la persoane pe care, uneori nici nu le cunosti. Sa zicem ca e okay sa ai anumite zile in care esti prost dispus/a, e mai greu sa crezi faptul ca o persoana chiar nu se cearta cu nimeni… Cearta poate avea anumite grade… aceasta nu se manifesta doar prin urlete sau jigniri…dar pana la urma dezbaterea e tot un fel de cearta, sau? Eu consider ca nu e gresit sa-ti exprimi opiniile si sentimentele, conteaza felul in care o faci… si bineinteles modul in care se percep actiunile tale sau lucrurile pe care le spui, gesturi etc. Daca nu exteriorizezi toate astea, ai sanse mari la o explozie emotionala cand ti-e lumea mai draga… sau depresii… care pot chiar sa degenereze in boli…
Multa lume este pusa pe cearta… cred ca multe persoane ar spune: “Livia e gata de cearta tot timpul”, eu consider ca e vorba de contraziceri si exprimari de opinie … in general, dar… hmm ar trebui sa acord/acordam atentie semnalelor de alarma care anunta cearta, acestea sunt aparent mici, dar foarte abrupte, iar o cearta constructiva poate cu usurinta sa alunece intr-un scandal adevarat. Oare care sunt cele mai des intalnite subiecte de cearta? Se spune ca acestea ar fi: serviciul, banii, copiii, sexul, treburile casnice… Denivelarile… sa le spun mai degraba… pantele periculoase intr-o cearta pot fi tocmai secretele pe care le-ai impartasit odata… lucrurile stiute doar de cei in cauza, lucruri confidentiale, sau momente dificile ale relatiei. Acestea nu trebuie folosite ca munitie pentru cearta, altfel granita pana la razboi… nu e departe. Alte capcane pot fi benefice ascunse, adica unul dintre cei in cauza cauta cearta pentru a fi impacat, compatimit, pentru a atrage atentia, sau pentru a-si ascunde chestiuni, gesturi, slabiciuni etc. Motivul acesta pentru cearta… pe cat de seducator pare… pe atat de periculos este… daca e vorba de santajul emotional… acesta nu este tocmai cea mai buna metoda pe termen lung de a obtine afectiune.
Bun, dar cearta este si benefica… atunci putem sa spunem ca exista o cearta rea si una buna?! Sa zicem ca un conflict ocazional apare pe o tema noua, acesta fiind cauzat de o intamplare recenta, care are un fel de ecou in viata de cuplu. Poate fi vorba despre orice gen, spre exemplu daca nu ai vrut sa mergi cu iubita/iubitul intr-un anume loc etc. Cearta doar de dragul conflictului poate sa inceapa din nimic si are caracter de pisalogeala… variatiunile sunt pe teme gen: “Nu faci nimic in casa, toate trebuie sa le fac eu” sau “Vesnic trebuie sa intarzii”, “Faci vesnic un dus de o ora” etc.
In cazul de cearta….hmm constructiva, desi amandoi nervosi, putem sa ascultam ceea ce are celalalt de spus…repet asta daca e vorba de o cearta constructiva…:P Esti atenta la argumentele lui pentru ca e important sa afli parerea lui despre problema, si pentru a cauta argumentele potrivite, tocmai pentru a-i dezvalui perceperea si reactia ta fata de acea problema… si bineinteles pentru a ajunge la o intelegere pe aceeasi “unda”. Dar daca nu ai ce asculta, nu ai ce interpreta, astfel totul ramane in the air… Iar daca ambii parteneri tipa pe limba lui, acestia isi vor descarca nervii separat… la fel de bine se poate sa se ia un sac de box… pentru consumul nervilor, efectul e acelasi, doar ca nu va auzi si nu asculti. O alta modalitate ar fi sportul… o minge de baschet si un panou rezistent (rezistent la carlige de la 3… ) altii prefera … descarcarea … in timpul jocului… bineinteles pe adversari…

Atunci cand iti cunosti partenerul destul de bine, e perfect normal sa stii care sunt punctele sensibile, dar si care sunt limitele. In cazul in care nu dam ‘lovitura sub centura’ … cearta poate sa fie una constructiva. Daca se ajunge la aruncat de obiecte… evident cearta e una destructiva.
Uneori e greu sa te abtii, sa nu iti descarci nervii pe persoanele dragi… iar in cazul in care totusi o faci… automat te ranesti oarecum si pe tine insuti. Totusi in cazuri fericite se ajunge la un numitor comun, as spune ca acea cearta a meritat…parerea mea… Depinde foarte mult de oameni…de educatie, chiar si cearta e o arta! Probabil firea celui de langa tine nu iti permite o alta manifestare etc. Certurile care se termina invariabil care iti lasa un gust amar… acelea dau dovada de incapabilitate de cearta… Daca tot te invarti in jurul cozii inseamna ca nu te certi cum trebuie…
In cazul in care nu ai nimic de impartit cu nimeni… parerea mea e ca nici nu oferi prea mult… Nu degeaba se spune ca cei care se cearta se indragesc… sau… se iubesc, in fine, ideea e aceeasi.

Livia

Arobs Transilvania Software a implinit 10 ani . Am avut iar un motiv de sarbatoare Invitati la Domeniul Regilor, am chefuit in soare fara stres. A iesit totul okay, ne-am simtit bine, si foarte important… am ras cu o pofta… Pentru cateva clipe mi-am adus aminte de copilarie… cand saream cu sacul la stafeta… ei bine, cam astfel de probe au fost si la stafeta aceasta… doar ca in sac a trebuit sa mai intre si 3 picioare… trei picioare de la 3 oameni…diferiti bineinteles sau proba cu fugitul legat de picioare…de inca doua persoane…iar dupa cum se vede in poza de mai jos… eu eram la mijloc…cool… nooot Organizatorii ne-au pregatit cateva probe surprize… ce ma bucur ca la una dintre primele probe am fost arbitru… nu am trisat, doar m-am prapadit de ras numarand cele 10 ture ale participantilor din echipa adversa, care s-au invartit in jurul unui bat… apoi cazaturile ce au urmat… nu am reusit sa le mai numar haha. Cel mai greu mi s-a parut sa mergi cat de repede poti cu o minge de tennis intre genunchi… dupa cum se vede si in poze… ma chinuiam bineinteles ca nu am reusit sa nu o scap Cea mai grea proba pentru un coechipier de-al nostru a fost proba cu cercul trebuia sa parcurgi traseul printr-un cerc, ca si atunci cand sari coarda… Tudor s-a descurcat cam greu… cercul era destul de micut, iar Tudor este foarte inalt Cat despre scos merele din apa… fara a folosi mainile sau picioarele… ne-a salvat Leo care a reusit sa le scoata rapid… cu capul… stiam noi ca e mai capos asa de firea lui … acum a dovedit-o tuturor hihi… iar dupa ce va citi aceste randuri… cred ca nu va mai trebui sa ma imbrac in rosu ca sa dea El Torro cu capul ) Voi fi nevoita sa fug… da la ce viteza a avut Leo la stafeta… cred ca nu am nicio sansa, cu toate ca de manzul cel nebun, care dadea cu copita intr-o veselie… am reusit sa scap, am tipat de vreo doua ori in timp ce fugeam mai repede ca Forest… bine ca m-am strecurat printre masini… am ajuns sa ma joc de-a labirintul cu un pui de cal…puhhh. Ahh daca tot veni vorba de pui… trebuie sa amintesc de scumpul pui de Westie a lui Leo, mititelul pe nume Azur l-a insotit pe domnisorul Leo la pensiune… intradevar mititelul e viteaz rau la ce dur latra pe gigantul de caine care se afla acolo… as putea spune ca e mai viteaz ca stapanul ))))) si totusi dupa o zi intreaga de chinuiala… saracutul, toate femeile au fost cu mana pe el…, a reusit sa stea calm la mine in brate, ahh si nici nu a luat pureci de caine vorbesc in caz ca v-ati abatut de la ‘traseu’

A fost chiar o zi frumoasa mult soare, plaja… stafeta, ahh sa nu uit de cai, cativa colegi au calarit, unii erau sa cada jos, da nu-i stres calu era vinovatul pentru ca nu adoptase o pozitie corecta , iar Dani Petrican se prezinta acum drept cavaler… in pozele de pe Messenger… acum il intreb de fiecare data “ce faci calaresti?” iar replica lui “da tu, cu mingea intre picioare?” Si asa ne tachinam cu totii cu o pofta …

Dupa minunatele probe… la stafeta, acestea au avut loc inainte, dar si dupa ce s-a servit masa…, luni la job, toti erau franti… hm, Tamara avea febra musculara, nici nu-i de mirare la cat s-a zbenguit si a comentat… tot degeaba de sarit cu scaul… tot nu a scapat… Chiar si Leo avea febra musculara si era batut de soare… se pare ca acea crema protectoare a fost de-o calitate slaba…:P Dar bine ca ne-am bronzat putin… ma rog sa facem abstractie de faptul ca aproape toata lumea s-a bronzat in stilul tractoristului… (cu costum de baie cu tot… la stafeta tot m-a prins cu bluza…:) ) Ahh si tennisul de masa a fost un joc chiar potrivit…, fac abstractie de faptul ca am luat bataie… astept urmatorul party, unde sper sa gasesc un cos de baschet… acolo cu siguranta nu va fi ca la Ping Pong… dar poate unii au nevoie de o paleta pentru a demonstra ceea ce pot face cu o minge hihi. Acestea fiind spuse… hmm cred ca maine ar trebui sa-mi iau o zi de concediu…fara salar

Livia

Arobs Party Team

La stafeta… afara nu ploua

Running with the ball

Cea mai dificila proba

Cam asa si-a petrecut Livia aceasta seara… dupa o zi foarte calda, mult prea calda pentru baschet… dar totusi nu m-am lasat sa nu bat si azi mingea in babes. Hmm navigand pe internet am descoperit un blog interesant, hmm chiar nu ma asteptam… blogul apartine unui foarte bun prieten de al meu. M-au impresionat anumite publicatii, chiar m-au surprins in mod placut… e de apreciat atunci cand un barbat isi exprima gandurile, sentimentele fara retineri. Din pacate nu toti sunt la fel, majoritatea se ascund dupa deget, se lasa condusi de orgoliu, voit…sau de la mama natura crezand totusi ca aceasta este cea mai buna solutie pentru a dovedi ca esti ‘barbat’. Oare se intreaba acei barbati…daca exista cineva care sa tina evidenta aparentelor inselatoare…sau mai bine zis teatrale… multi pretind, dar putini o fac… Cat despre femei… as putea chiar sa afirm faptul ca nu vedem aceste retineri ca pe un lucru pozitiv, ba din contra… un semn de slabiciune mult prea evident…si sunt aproape convinsa de faptul ca si barbatii apreciaza un alt barbat care isi exprima sentimentele in mod natural. Dupa parerea mea, acesta este un semn de maturitate, inteligenta si incredere in sine insusi… atunci cand esti stapan pe tine si pe gandurile tale, poti linistit sa le exprimi, iar cei care nu inteleg aceasta chestiune… le doresc succes in…cele intelese…nooot.

Tema blogului de care am amintit mai sus, dupa cum spune titlul Marketing Blog , este Marketingul…, foarte interesant cum poti reusi sa combini in mod original businessul cu ganduri/sentimente personale care practic nu au legatura cu gandurile profesionale… sau in mod normal… majoritatea oamenilor nu au astfel de asteptari… dar asa cum viata bate filmul… same with normally… nu as putea nominaliza hmm…ceva precis, o definitie pentru ceea ce este normal (in cazul in care as putea face abstractie de morala…morala adoptata…)

Sper sa nu se supere nimeni daca imi permit sa copiez un mic fragment din acest Marketing Blog . “Acum simt ca port o povara si nu mai pot iubi pe cineva doar asa una cu doua…. Pot sa pretind ca iubesc, pot sa o spun, pot sa faca sa creada pe oricine ca sunt indragostit si ca iubesc, doar eu stiu ca nu e asa. E o iluzie care se repeta la nesfarsit, pana recunosc din nou ca tu ai fost singura de pana acum.”  

Marketingul asta…hm mult succes, trebuie tinut cont cause Marketing matches customers’ needs with the strengths of the business… good marketing places the customer at the centre of the business. Marketing is the link between customer and producer…and maybe not only just between them

Livia

Acum s-au incheiat meciurile, care au reusit sa ne…respectiv sa ma terorizeze… Insa “U” Mobitelco… hmm no comment.
Felicitari jucatorilor, iar aici as dori sa fac o paranteza pentru a-l felicita personal pe capitanul echipei –> –> –> –> –> –> –>
“U” Mobitelco, Mihai Silvasan Bravo! Sa te tii de baschet! Succes in cariera si in toate, dar sunt ferm convinsa ca ai parte doar de reusite:) Haide “U”!
Asa…sa revin la subiectul initial… MODA, FASHION Sper ca ati remarcat aceasta interesanta bluzita … Livia Rules pe care evident am sa o achizitionez Scuza plauzibila: este cu roz, lol
Cand designerii vestimentari se inspira din lumile animate Marvel sau DC Comics, creatile nu au cum sa fie altfel decat spectaculoase Huh! :-p “Livia rules!” rules!!!

Click Here:
Fashion
Erotism Masculin

Livia

Finala finalei intre “U” Mobitelco si CSU Asehoti…(tot respectu pentru jucatori, dar nu si pentru conducere-arbitrii). Bineinteles era si de asteptat… arbitrii au intervenit brusc… astfel Asehoti au profitat de “scuza”: “am profitat de aruncarile clujenilor de la 3 puncte ratate” sau in fine ceva de genu zicea americanul ….LOOOL LOGIC! Doar v-ati prins si voi ca sub cos nu aveam sanse… cand era Clujul sub cos, fluerele nu sunau…erau puse pe SILENT, OFF!!!!! Mai bine zis Asehoti au profitat de acesta sansa…evident. De data asta Telesport a transmis asa cum trebuia sa o faca totdeauna, poate a fost sponsorizata de “Domnul” Iacobescu, sa vedem si noi la Cluj, cum se vede la TV cand fura arbitrii. (Exagerarea face apel…la…aluzie)
Acum inteleg de ce era Iacobescu, in Obsession, atat de convins ca va castiga! Inca ii sclipeau ochii… in fine, poate ii cazusera in decolteul meu…sau cine stie….hahaha. Stiuuuuu is reaaa, da I don’t care, e blogu meu si scriu ce vreau, insa, nu ma abat de la adevar!!! Inca afirma cu un ranjet….” lasa ca vedem noi cine castiga…” bineinteles pe un ton… retorica… Trebuia sa fii chiar nebun/a sa nu-ti dai seama de gandurile ascunse…am spus ganduri, mimica nu intra aici si nici gesturile. Daca s-ar fi dat niste lectii de teatru gratuite… sau ma rog, pe mita ca e mai palpitant!!!… poate nu ma prindeam. In fine, Lapuste a avut curajul sa-si spuna adevarul, nu e vorba de parere… parere au ploiestenii, parerea ca suntem chiori si ca nu observam cum ne fura…sau nu-si dau seama nici ei…lol. De ce nu a scris Prosportu de voi… atata timp? Pentru ca nu ati reprezentat vreun interes, tocmai din aceasta cauza (deja cunoscuta in intreaga tara). Acum, cand o echipa ar fi reusit sa va bata CINSTIT, si normal ca apareti in ziare…
Pacat de baschetul romanesc…
Felicitari Tab Baldwin si pentru echipa “U” Mobitelco, voi sunteti campionii adevarati. Clujul a castigat campionatul, iar CSU un trofeu de care Cepulis nu se putea desparti… il saruta de numa… hmm… as putea continua aici, dar ma abtin, jucatorii au luptat, tot respectul, insa cu un antrenor ca Tab Baldwin, CSU ar fi avut sanse naturale, cinstite…pentru a invinge Clujul…dar cred ca si asa activau arma secreta pe nume “mita”, doar e mai palpitant.
Cat despre arbitrii….JOS CU EI!!!!! Is ferm convinsa ca nu ii vom mai vedea la meciuri … in schimb sigur vor aparea si altii… care se vor lasa corupti. Rusine sa va fie… din pacate acesti arbitrii nu stiu nici de rusine nici de ….absolut nimic, nici macar tarani nu le poti spune… aceia fac diferenta…realizeaza ceea ce privesc… cai, oi, magari, minge etc… Whatever… de data asta s-a exagerat… si foarte curios, acest arbitraj in defavoarea Clujului a avut loc doar in meciurile cu CSU Ploiesti… am avut si parte de un meci gen circ… teatru…whatever…faulturi, cred ca au facut concurs care fluera mai multe….haha ce s-au mai distrat…
In fine, bravo jucatorilor, bravo “U” Mobitelco, cine stie, cine vede…a observat demult care este echipa campioana la baschet…nu la bani! Banii le-au adus un trofeu lipsit de valoare… cu toate ca echipa ar fi avut sanse… si fara mita, probabil, insa riscurile erau prea mari, iar ideea era castigul, nu admiratia publicului sau valoarea castigata,…valoarea echipei, valoarea baschetului. ASESOFT au facut baschetul de rusine! Chiar imi pare rau… cei mai buni sa castige, asta e ideea, dar cand exista jucatori buni… apelezi si la alte cele… hm, inseamna ca nu dai 2 lei pentru baschet ci numai pentru faima… CSU a obtinut faima…insa una negativa, jalnica. Mi-ar fi rusine sa fac parte din echipa aia, sub conducerea respectiva. Ce folos are trofeul ala, sa ne zica Cepulis ce gust are? Ce folos??? Cand vede o tara intreaga furtul… esti multumit??? Daca da atunci du-te si joaca la ruleta, fa business, daca se poate legal daca nu ilegal, dar lasa-ti baschetul sa fie BASCHET. Asta le suna in special arbitrilor… HANDICAPATI ce sunteti.
De cand lumea… desteptii cedeaza… eu in locul lui Tab, as fi scos echipa de pe teren… rusine mare!!!!!!!!!! bravo Asehoti!
“Chiar dupa incheierea finalei,presedintele executiv al echipei “U” Mobitelco, Mircea Cristescu , si-a anuntat demisia. Si presedintele clubului, Valentin Nica, a anuntat ca renunta la implicarea sa in baschet, in urma arbitrajelor din campionatul romanesc.” Sursa: U-Mobitelco.ro

Livia

Baldwin nu e sigur dacă toamna îl va găsi tot pe banca lui ”U” Mobitelco, însă s-a declarat îndrăgostit de publicul clujean, de care s-ar despărţi cu durere în suflet. ”Am antrenat multe echipe, însă suporteri ca la Cluj nu am mai întâlnit. Aseară (n. red: luni seara) m-au emoţionat până la lacrimi, de nici n-am putut dormi bine. Mi-am sunat şi familia să le spun ce atmosferă incredibilă a fost, dar mi-a fost greu să descriu în cuvinte. Dacă va fi să plec, sper să-şi amintească de mine exact ca luni seara, când am sărbătorit împreuna victoria cu CSU. Eu promit să nu-i uit niciodată. Un lucru vreau să fie clar, rezultatul meciului de la Ploieşti nu-mi va influenţa decizia. Rămân, dacă voi fi susţinut să fac performanţă. Înscrierea lui ”U” în ULEB ar fi un început bun, deoarece mi-e dor de aerul european” a mai declarat tehnicianul.

Nu ar antrena pe altcineva din România

Americanul a mai precizat că nu ar accepta sub nicio formă o ofertă din partea lui CSU Asesoft sau a unui alt club din ţara noastră. ”Îi respect pe jucătorii şi pe antrenorul de la CSU, dar nu aş putea lucra la un club asupra căruia planează atâtea semne de întrebare. Conducerea de la Ploieşti nu joacă corect. Şi în Noua Zeelandă există rivalitate şi uneori ne batem între noi la propriu, însă după meci ne putem privi în ochi”, a atacat Baldwin. ”De la fiecare persoană pe care o întâlnesc învăţ câte ceva, însă idoli nu-i consider decât pe tatăl meu, care a avut un suflet mare, şi pe Sir Edmund Hillary, cunoscut pentru că a fost primul om care a ajuns pe vârful Everest. De la el am învăţat că orice munte, oricât de înalt ar fi, e făcut pentru a fi cucerit”, a mai zis acesta. Deşi are trei copii, americanul nu vrea neapărat ca vreo unul să-i calce pe urme: ”E decizia lor. Datoria mea e să-i iubesc. Nu vreau de la ei decât să fie oameni buni. Dacă o să aleagă să practice baschetul o să-i ajut, dar dacă o să vrea să se afirme în dans sau muzică, o să le caut profesori, deoarece eu nu o să le fiu de mult ajutor”, a conchis „magicianul” de pe banca lui „U”.

Livia

Click here for NEWS:
“U” Mobitelco”

Tab Baldwin a recunoscut faptul ca inima lui ii sugereaza sa ramana la Cluj, insa acesta are discutii cu cluburi din Europa, cluburi cu campionate puternice, in care Romania e departe de a ajunge acolo… daca arbitrajul va ramane asa cum este. Clujenii sunt multumiti si sper ca nu va comenta nimeni daca afirm acest lucru… Tab e popular in ceea ce priveste antrenarea unei echipe urcand-o pana in finala, practic acesta a dat o sansa nu numai Clujului ci si baschetului din intreaga Romanie, le-a demonstrat tuturor ceea ce inseamna acest sport si cum poate fi realizat, insa exista o sumedenie de obstacole care nu vor putea fi depasite… arbitrajul risca sa ramana acelasi… adica no chance for Romania. Is convinsa ca in acest stil se vor destrama incet toate echipele… Tab a mai adaugat faptul ca este incantat de pasiunea imensa a Clujului pentru baschet, pasiune care nu a mai intalint-o inca… Dar din pacate nu avem ce sa facem… Pasiunea exista, dar putere nu, iar arbitrii ar trebui reeducati… ca sa nu zic rescolati… In fine daca ar fi dupa mine…. de abia m-am abtinut sa nu-mi arunc agenda dupa ei… Face-ti naibii ceva cu arbitri astia, nu poate nimeni sa-i dea afara??? O chem pe bunica in locu lor, va arbitra neutru, corect si asa cum va invata… nu dupa propriile reguli si incapatanari. Nu va face nici show cu faulturi exagerate, mai bine ne uitam la circ… sau Harlem…whatever…

Daca ofertele lui Tab vor depasi cu mult oferta finantatorului clujenilor Valentin Nica, acesta va pleca cu siguranta, a declarat Valentin Nica. Oferta este una foarte buna, iar cu aceasta se va aduce un alt antrenor valoros.

O veste la fel de proasta este faptul ca Seals si Buckman vor pleca si ei de la Cluj, cel putin astfel s-a interpretat declaratia lui Buckman “Ma bucur ca am avut ocazia sa joc aici. O sa-mi lipseasca publicul Clujean”. Buckman s-a acomodat la Cluj, acum iese cu baietii la o bere, no stress, inainte era mult mai retras, cel putin impresia asta le-a lasat-o unor coechipieri. S-a acomodat pentru ca a fost integrat, indragit de echipa si public. Clujul este un oras superb, nu ar avea ce sa nu-i placa, iar oamenii sunt prietenosi.
LeVar Seals nu va mai reveni la Cluj dupa meciul de maine ora 19.00 de la Ploiesti, el va decola vineri dimi­nea­ta din Bucuresti spre Chicago.

Echipa risca sa se destrame incet incet… tot ceea ce am putea face … e sa ii rugam sa ramana… cat despre aribitrii, eu i-as baga in… pensie… HAIDE U!!!

Livia