King of Pop… Dead and Gone…
Poate din ce in ce mai putini oameni asculta muzica pop… dar sigur a auzit fiecare de Michael Jackson, the KING of POP.
Michael Jackson a parasit aceasta lume cruda… In data de 25 Iunie 2009, Michael Jackson a suferit un stop cardiac, doctorii au facut tot ce le-a stat in putinta, insa din pacate nu au reusit sa-l reanimeze. Medicii au confirmat decesul popstarului.
Trist, dar adevarat! The King of Pop is Dead and Gone away… acesta avand concerte programate chiar si pentru anul viitor…
Michael Jackson avea doar 50 de ani, 50 de ani care i-a trait din plin… inconjurat de o gramada de fani, dar si de o multime de dusmani… Invidia nu va muri niciodata… Nu cred ca a avut o viata usoara, vesnic acuzat… copiat etc… zvonuri peste zvonuri… sa fi fost bolnav psihic, sau doar neinteles de lumea care acuza fara sa analizeze, sau fara a apela si la subiectivitate. Era un om sufletist… insa multi nu luau in considerare acest lucru… Sa confunzi bunatatea cu boala psihica… nu e tocmai asa dificil de ‘realizat’, mai ales in ziua de azi… unde mai pui faptul ca astfel te mai poti si imbogatii… nu?! Jalnic… traim intr-o lume jalnica, unde rautatea, prostia si invidia se afla pe prim plan.
Dar de sacrificiu, nu se mai aude nimic. Nimeni nu pomeneste de asa ceva, de ce oare? De ce nu s-a facut tam tam in directia asta? Raspunsul e cat se poate de simplu… stirile negative aduc un profit mult mai mare… Oare de ce…? Hmm, din simplu fapt ca omul crede mult mai usor in ceva negativ, o astfel de stire il ‘unge pe suflet’, vazand suferinta altuia, te face pe tine insuti sa te simti mai bine… astfel te impaci mult mai repede cu raul decat sa accepti bunatatea, sa poti ceda, sa accepti faptul ca sunt altii mai buni ca si tine… Din pacate majoritatea traiesc dupa aceasta conceptie… si mai rau e ca nici nu realizeaza…
Totusi exista persoane care se ’sacrifica’, altfel spus… cedeaza pentru fericirea altora, si in alte cazuri se cedeaza reciproc… pastrand o tacere adanca… Trebuie sa ii consideram lasi? Lipsa de vointa, incredere, sau curaj? Sunt prea putini… neintelesi, care nu mai au cum sa declanseze o ‘revolutie iluminista’… au renuntat la aceasta idee… ramanand totusi speciali?!?

Sa ii acuzam? Unde e dreptatea? O intrebare mai grava ar suna asa: dar judecata unde e? Adevarul ramane ascuns datorita lipsei de judecata si vointa…
Oricum… orice om este special, asa cum a fost si Michael Jackson… Viata te invata multe si marunte… si in orice situatie te-ai afla… un lucru trebuie sa retii vesnic… si anume: sa pastrezi echilibrul intre tine si restul… intre judecata si morala, intre bine si rau… Yin and Yang… Niciodata nu vei putea lua o decizie buna fara ca aceasta sa fie si rea si vice versa… Tot ceea ce iti ramane in final, e vointa… de a scoate cat mai multa ‘bunatate’ din orice…

Life… we are not going to survive it anyway… but one should keep in mind that sometimes it’s the smallest decisions that can change your life forever…

Livia

Timpul vorbeste neintrerupt… repede des, aiurea, imbarligat, cum iti vorbeste tie timpul? Cand iti amintesti de anumite chestii, de un anumit om, de un anumit timp… oare ce anume te face sa crezi ca atunci iti era bine sau nu, sau ca amintirile sunt chiar asa placute/neplacute… Circumstantele…, o fi omul care iti… sau ti-a provocat anumite stari deosebite… sau e doar timpul… Oare, oare? Se spune ca doar oamenii slabi se agata de trecut… dar oare atunci cand a trecut ceva frumos… acel gand subtil iti poate da putere pentru viitorul ce bate la usa, sau? Sau te va purta pe un drum pe care nu l-ai fi ales neinfluentat… Sa judeci anumite amintiri… sa fie oare un semn de tinerete fara batranete, sau chiar de o slabiciune adanca, sau putere pe care ti-o ofera timpul… sau… o remarca subtila te poate scoate din idila… But still… it’s danger… I say it’s Danger, Candy from a stranger… The danger is not simply a risk to be run but is, at some level inevitably…
So… should we dissect all who analyse an empty heart? Just spitting out some old wet dreams and calling it art… No! It’s too damn dangerous…

Livia

Dezamagire si Dezinteres prin Seductie – se poate ca dezamagirea sa se transforme intr-un dezinteres total prin seductie, sau sa duca la o ignoranta prin aceasta? Sa presupunem ca ai fost dezamagit de o anumita persoana… poti apoi sa devi brusc dezinteresat de acea dezamagire, sau mai degraba de acea persoana…?
Cred ca dezamagirea rezulta din idei preconcepute si rezultate imprevizibile, dar aceste rezultate practic nedorite semnaleaza doar slabiciunea ta proprie… Atunci cand ai asteptari de la celalalt, il constrangi sa se comporte conform unui scenariu prestabilit al nevoilor tale. Si pentru a exista o ‘intalnire’ adevarata, respectul pentru celalalt este indispensabil. In caz contrar, acela risca sa se simta sufocat, manipulat, sub influenta raului seducator…
Ti-ai dat seama de acest lucru si devi mai precaut pe viitor? Vei incerca sa tii cont de o sumedenie de chestiuni, care defapt nu sunt naturale, nu provin din starea ta proprie. Sa fie oare vorba doar de o scena de teatru? Da!? Atunci actorul trebuie sa fie unul foarte talentat, de obicei actorii priceputi se identifica cu rolurile pe care le joaca, astfel reusesc sa invete din scenarii aplicand apoi cele invatate in viata reala.
Rezultate nedorite…? Ce faci, le eviti; eviti persoana care a provocat rezultatele respective? Te-a dezamagit, iar in mod normal stai si analizezi, respectiv lupti… (pentru a ajunge la rezultate dorite) …daca merita, iar daca iti dai seama ca nu are nici un sens? Vrei sa afli ceva anume? Nu!? Sau mai bine zis nu mai vrei… Atunci cand afli ceva, ajungi apoi sa te lovesti de un dezechilibru al adevarului. Tot timpul vei afla si vei stii ceva, insa niciodata nu vei sti totul…
In viata poti indragi si poti iubi pe oricine, pe orice om lipsit de valoare (pentru tine), oricine va fii altfel alaturi de tine, fiecare dintre noi este altfel in compania unei alte persoane, dar un astfel de om lipsit de acea valoare (pe care tu trebuie sa o resimti in caz ca ar fi prezenta), nu va putea niciodata sa vada defapt cine esti. Multi oameni se intalnesc, se inteleg (aparent), dar nu se afla pe aceeasi lungime de unda… sa-i ‘ajuti’? What for they’ll always remain down…
Sau poate sa nu fie asa… Dar daca nu este vorba de dragoste, de indragire… atunci nu vei simti motivatia/ nu vei fi motivat pentru a face ceva in priviinta asta… Dragostea consta practic in dorinta de a darui altcuiva ceea ce iti apartine tie si de a simti fercirea acestuia ca si cum ar fi fericirea ta proprie. Inima este un organ viu, nu prea poti sa-i dai comenzi… daca inima nu te indeamna la lupta… se va naste astfel ignoranta, dezinteresul?! Reactia… poate sa devina chiar distractiva…

Asa sunt oamenii in ziua de astazi. De unii trebuie sa te feresti, iar pe altii trebuie sa ii iubesti. Toata lumea pierde candva, and like they say… barbatii cand nu pierd in fata altor barbati, atunci ei pierd in fata femeilor… fiind tratati apoi cu un dezinteres total, ba chiar ignorati de cele mai multe ori.

Pentru a castiga increderea celor din jur, cred ca trebuie sa fim cat mai autentici… Iar atunci cand seduci… trebuie sa tii cont de faptul ca seductia nu suporta controlul si artificiul. De ce oare? Pentru ca seductia ia nastere in adancul tau, sau nu? Ceea ce lasi sa se vada si impresioneaza, insufleteste sau hipnotizeaza este partea profunda a farmecului tau. Uneori e suficient sa te simti demn de a fi iubit pentru a emana acel farmec subtil. In acest fel se naste in interior o energie care iti permite sa treci cu bine peste provocari. Increderea de sine… e periculoasa…amenintatoare pentru multe persoane, dar este totodata linistitoare atat pentru sine, cat si pentru celalalt… este forta linistita si atragatoare. De ce? Pentru ca atunci cand esti increzator, nu te mai aperi si te lasi vazut asa cum esti, cu toate aspectele tale, mai ales acelea al caror farmec nici nu il banuim…

Livia

Mai este oare misogismul o notiune de actualitate in societatea romaneasca de azi? In general, dar mai ales in weekend, misogismul se serveste la un pahar de bautura cu prietenii, care bineinteles “stiu de ce”, la birou sau in trafic. NU vorbesc de cazurile patologice, ura fara drept de apel care se rezolva la spital, politie sau tribunal, vorbesc de misogismul de larg consum…

Misogism, concluzie… ce confuzie! Va ramane totusi confuzia intre Misogism si Misoginism…?! Confuzia ramane accentuata… Ca o concluzie: multi folosesc acest cuvant (dupa cautari) insa a doua socanta confuzie pe care o constat e ca la fel de multi nu inteleg legatura intre acest cuvant: misogism si hmmm tocmai titlul articolului…
Daca spunem ca femeia conduce! Da! conduce prost masina, ar spune unii. E poate domeniul in care barbatii isi dau cel mai des arama pe fata. Ma intalnesc cu Simona la un suc, o stiu destul de pornita pe acest subiect, e soferita. Chelnerul, un el evident, e amabil si ne serveste zambind. Apropo de subiectul in discutie. In alte tari probabil ca nu am putea nici sa fantazam la o astfel de socializare lichida intr-un loc public. Dar, inapoi in …trafic. Ni se cere sa fim perfecte… Nu e suficient ca o femeie sa conduca ca un barbat, ea trebuie sa conduca mai bine decat un barbat pentru a fi lasata in pace. Daca un tip face un accident, cu siguranta a fost problema cu motoru’. Daca e o tipa, cu siguranta masina era OK, doar ca ea a condus cu sufletu’, sau mai stiu eu ce le coace ratiunea aia cu care conduc ei masina.

As putea spune ca mai degraba traim intr-o lume, in care femeia sta oarecum in umbra barbatului, in care barbatul este privilegiat… domina si detine controlul social. O lume in care exista stereotipuri, prejudecati, discriminare de gen in grade diferite… in functie de cultura societatii, de regimul politic etc.

Discriminarea poate avea drept cauza prejudecatiile (transmise prin socializare de la o generatie la alta), interesele barbatilor de a mentine controlul, de a domina, de a-si pastra privilegiile. Nu orice discriminare are drept cauza misogismul. Cand vine vorba de Romania, nu cred ca exista mai mult misogism, ci mai multe prejudecati si discriminare de gen. Exista o defectuoasa socializare a rolurilor genurilor ce perpetueaza prejudecatiile. Femeia este mult mai inferiorizata decat in Occident. Poate ca mamele ar trebui sa fie mai atente la modul in care isi educa fiii.

In limbajul barbatilor… misogin e de multe ori o insigna uneori prinsa la basca alteori ascunsa sub rever. As putea spune ca traim intr-o lume idioata, iar misogismul continut in ea e doar un aspect. Multi sunt acuzati de misogism, fiind poate acuzati de ceva prost definit, Misogismul exista, doar ca nu e neaparat o chestie negativa…

Concluzia mult asteptata… hm!!! Concluzie… ce confuzie! E destul de incurcata treaba, sa fie oare un rau necesar care a motivat femeile sa se miste mai cu talent? Si daca toate actele de misogism, sunt defapt dragoste neimplinita? Indecise, partial inocente sau doar de fatada, din rautate, prostie, gelozie, razbunare sau in ambele sensuri, blande, aspre, nevoite, accidentale…

Femeile si barbatii sunt doua entitati diferite. Fiecare are parti bune si mai putin bune si domenii in care se exceleaza…

Livia